Unde ne chemi, Doamne?

Zilele trecute am mers la o conferință teologică despre transformare și misiune. Prezentarea care m-a atins cel mai mult a fost cea despre teologia transformațională și praxisul transformațional, făcută de Johannes Reimer. „Locul – a accentuat el – este ceea pe ce trebuie să ne axăm în primul rând. Unde mă cheamă Dumnezeu și spre cine? 

Aceasta nu este o întrebarea de management, ci o ascultare atentă la șoapta Duhului Sfânt.

Unde îmi cere Dumnezeu să merg, să fiu, să trăiesc, să slujesc?

Întrebarea aceasta continuă să-mi sune în urechi: Unde ne chemi, Doamne? Suntem în mod constant copleșiți de alegeri: Ce mâncare să aleg? Ce îmbrăcăminte să iau? Ce film să privesc? Ce telefon să-mi cumpăr? Ce muzică să ascult? La ce școală să merg? La ce sală de sport merg? Am impresia că, de cele mai multe ori, și alegerea locului în care să trăim este o chestie de preferință personală.

Aud elevi sau tineri care călătoresc, vorbind pe la hosteluri despre cele mai frumoase orașe sau despre locul ideal în care să trăiești. Apoi citesc pe facebook anunțul postat de cei care merg într-o călătorie misionară pe termen scurt – „suntem în drum spre unul din cele mai frumoase orașe...”, și mă întreb: de ce călătorim în aceste orașe frumoase? Acolo ne cheamă Dumnezeu? De când a trăi în cel mai frumos loc pe pământ a devenit scopul nostru, sau cel puțin să călătorim acolo pe motiv că, cică, mergem în misiune?

Nu știu cum stau lucrurile cu voi, dar știu că, în ce mă privește pe mine, uneori nu îmi place locul în care m-a chemat Dumnezeu. 

Cu toate acestea, știu fără nici o îndoială că trebuie să fiu aici. Aici însemnând – Moldova, mica capitală numită Chișinău, clădirea din ciment al căminului școlii, de pe pereții căreia cade varul și din tavan curge apă. Acolo unde gloate de copii urcă în fiecare zi scara noastră prăfuită, pentru a petrece câteva ore într-un loc sigur, liberi să pună întrebări, liberi să se joace și să facă artă, să ia o gustare sănătoasă și să audă povestiri din Biblie, un loc în care să-și poată spăla dinții și să facă un duș fierbinte.

Unde ne cheamă Dumnezeu? 

Probabil, acesta nu va fi cel mai frumos loc de pe pământ. Cu siguranță El nu L-a trimis pe Isus în cel mai la modă oraș al primului secol. Cred că în astfel de locuri uitate ne cheamă Dumnezeu să fim slujitorii Împărăției Sale, să participăm în comunități ale dragostei și speranței, locuri ale transformării unde toți Îl vor vedea pe Hristos și vor fi atrași la El.

Fie ca noi toți să avem curajul să continuăm să punem întrebarea: Unde ne chemi, Doamne? 

Fie ca noi, de asemeni, să avem urechi și o inimă atentă pentru a auzi răspunsul Duhului Sfânt și apoi, asemeni lui Iosif și Maria, să facem exact ceea ce ni se cere, indiferent cât de ciudat nu ni s-ar părea acel lucru.